Tag Archives: unire

160 de ani de la Unirea Principatelor

În Moldova, pe 5 ianuarie 1859, Adunarea Electivă l-a ales în unanimitate ca domn al Moldovei pe Alexandru Ioan Cuza, din partea partidei naţionale. După alegerea sa, Alexandru Ioan Cuza a rostit un jurământ emoționant: „Jur în numele Prea Sfintei Treimi şi în faţa țărei mele că voi păzi cu sfinţenie drepturile şi interesele Patriei, că voi fi credincios Constituţiei, în textul şi în spiritul ei, că în toată Domnia mea voi priveghea la respectarea legilor, pentru tot şi în toate, uitând toată prigonirea şi toată ura, iubind deopotrivă pe cei ce m-au iubit şi pre cei care m-au urât, neavând înaintea ochilor mei decât binele şi fericirea Naţiei române. Aşa Dumnezeu şi compatrioţii mei să-mi fie întru ajutor!”.

Câteva zile mai târziu, pe 24 ianuarie, Cuza a fost ales și domn al Țării Românești, speculându-se, astfel, o scăpare din documentul Convenţiei de la Paris, care preciza că trebuie să fie aleşi doi domnitori, însă nu interzicea aceleiaşi persoane să candideze în ambele principate.

Puse în fața faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de același domnitor.

Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată PRIMA CONSTITUȚIE.

Unirea Principatelor a reprezentat prima etapă în crearea statului român unitar modern. A reprezentat voința moldovenilor și muntenilor, un act de curaj care a consfințit o năzuință de veacuri.

Sursa: zdi.ro

Interviu cu domnul Lector univ.dr. Alexandru Ioan:

Interviu cu domnul Gabi Mihai, poliţist în cadrul Poliţiei Locale Iaşi:

Interviu cu jurnalista Raluca Daria Diaconiuc:

Au trecut, iată, 160 de ani de la Unirea Principatelor și două lucruri sunt la fel de vii acum ca și atunci. Că România s-a născut la Iași și că acest lucru a fost posibil doar datorită spiritului de sacrificiu de care au dat dovadă moldovenii.

Visits: 69

România s-a născut la Iaşi

Programul evenimentelor organizate de Primăria Municipiului Iași pe 24 ianuarie 2019, cu ocazia sărbătoririi a 160 de ani de la Unirea Principatelor Române:

Piața Unirii

– ora 9.30 – Concert de muzică populară „Noi suntem români” – partea I;
– ora 10.30 – Manifestările oficiale:
– Te Deum: Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Episcopia Romano-Catolică de Iași;
– Discursurile oficialităților locale și centrale;
– Depunerea de coroane de flori la Ansamblul statuar Alexandru Ioan Cuza;
– Parada militară;
– Intonarea „Horei Unirii”.

– ora 11.30 – Concert de muzică populară „Noi suntem români” – partea a II-a – Elevii David Simion, Andrei Nicăi, Diana Crăcană, Maria Ionescu / Laura Lavric, Ștefan Pintilii, Claudia Martinică, Aurel Niamțu, Marinică Botea și Orchestra „Doina Carpaților”, Ionuț Fulea / Dansatorii Ansamblului „Mugurelul”, Ansamblul „Plăieșii” din Republica Moldova

– Masa populară: ceai, vin fiert, plăcinte moldovenești

Mănăstirea Trei Ierarhi
– ora 12.30 – Slujba și depunerea de coroane de flori la mormântul domnitorului Alexandru Ioan Cuza

Esplanada Costache Negri
– ora 14.00 – dezvelirea bustului poetului național georgian Besarion Gabashvili, în prezența ambasadorului Georgiei în România

Sursa: www.primaria-iasi.ro

Foto: www.primaria-iasi.ro

Visits: 58

BUST DEDICAT POETULUI BESARION GABASHVILI

Pe 24 ianuarie 2019, va fi inaugurat la Iaşi bustul poetului clasic georgian Besarion Gabashvili (Besiki).

Monumentul poetului născut la Tbilisi în 1750 şi decedat la Iaşi în data de 24 ianuarie 1791 va fi amplasat pe strada Costache Negri. Iniţiativa municipalităţii porneşte de la propunerea pe care Excelenţa Sa Nikoloz Nikolozishvili, Ambasadorul Georgiei în România, a făcut-o în timpul vizitei la Iaşi din 5 – 6 iulie 2018. Poetul georgian Besarion Gabashvili este îngropat în zona fostei Biserici Sfânta Vineri. Din acele vremuri se păstrează doar placa funerară, pe care scrie: „În acest mormânt zace Principele Visarion Zaharovici Gabashvili, care a fost trimis ambasador al Ţarului David pe lângă prea înalta curte împărătească a Rusiei şi a sfârşit aici la Iaşi la 40 de ani, 1791, ianuarie 24. La trecători cer iertare”.

Moştenirea poetică diversă a lui Besiki este notabilă pentru muzicalitatea deosebită a versurilor, bogăţia aliteraţiilor şi varietatea rimelor. Cele mai frumoase poezii ale sale „Am intrat în Grădina Melancoliei”, „Am înţeles acuzaţiile tale”, Mierle”, şi, mai presus de toate, “Statura frumuseţii” şi “Reginei Ana”, sunt dedicate dragostei pasionate, uneori explicit erotice, cu o tentă de melancolie şi un ton elegant.

La evenimentul din 24 ianuarie sunt aşteptaţi Excelenţa Sa Nikoloz Nikolozishvili, Ambasadorul Georgiei în România, dar şi Giorgi Tchighvaria, primarul oraşului georgian Kutaisi, cu care municipiul Iaşi intenţionează să semneze un acord de înfrăţire.

Sursa: www.primaria-iasi.ro

Ascultaţi un interviu cu doamna Cristina Danilov, Consilier Superior – Serviciul Relaţii Internaţionale din cadrul Primăriei Municipiului Iaşi:

Sursa foto: http://www.facebook.com/curierul

Visits: 223

Centenarul Marii Uniri – Cultură, Istorie, Identitate

Marea Unire din 1918 a fost procesul istoric în urma căruia toate provinciile istorice locuite de români s-au unit în anul 1918 în cuprinsul aceluiași stat național, România.

Etape preliminare au fost Mica Unire din 1859 a Ţării Moldovei cu Ţara Românească și dobândirea independenței în urma războiului din 1877-1878 pe fondul renaşterii naţionale a românilor în parcursul secolului al XIX-lea.

Unirea Basarabiei, a Bucovinei şi, în cele din urmă, a Transilvaniei cu Regatul României a dus la constituirea României Mari.

Ea a fost scopul intrării României în Primul Război Mondial de partea Antantei și a fost favorizată de mai mulți factori istorici:

  • acțiunea politică decisivă a elitelor din Regatul României şi din Austro-Ungaria în conjunctura favorabilă de la sfârșitul Primului Război Mondial;
  • prăbușirea Imperiului Austro-Ungar și a Imperiului Rus;
  • afirmarea principiului  autodeterminării și al celui al naționalităților pe plan internațional, în contextul prezenței pe scară largă a sentimentului național în rândul populației românești.

Marea Unire este legată inexorabil de personalitățile Regelui Ferdinand, Reginei Maria și omului de stat Ionel Brătianu. Încheiată de facto la 1 decembrie 1918, odată cu unirea Transilvaniei, recunoașterea diplomatică a solicitat eforturi pe parcursul următorilor ani. În ciuda constituirii ei într-un scop esențial al politicii externe în următoarele două decenii, recunoașterea din partea Uniunii Sovietice nu a venit niciodată, iar dinspre ea avea să vină în iunie 1940 ultimatumul care a pus în acțiune dezmembrarea României Mari în profitul Uniunii Sovietice, Bulgariei și Ungariei.

Noua întindere a statutului și noua structură socio-economică au produs schimbări fundamentale ale sistemului politic. Din cele două partide mari ale Vechiului Regat a supraviețuit doar Partidul Naţional Liberal, căruia în perioada interbelică i s-a opus Partidul Naţional Ţărănesc, condus de  Iuliu Maniu. Viața culturală a cunoscut o perioadă de efervescență fără precedent, manifestată în artă și știință.

Din câștigurile teritoriale ale anului 1918, doar Transilvania și  Bucovina de Sud au rămas României după cel de-al Doilea Război Mondial. Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herței au fost încorporate URSS, iar Cadrilaterul a rămas Bulgariei.

Ascultaţi un interviu cu domnul profesor Constantin Hlihor, marca Radio Apollonia.

Visits: 94