Istoricul evoluţiei României la Eurovision

Iniţial, România a ales-o pe  Dida Drăgan pentru  concursul din 1993, însă aceasta nu s-a calificat în cadrul rundei de pre-calificare , terminând pe locul 7 din 7 participanţi, cu 38 de puncte, România trebuind astfel să aştepte încă un an până la debut.

În 1994, România a debutat în Irlanda, trimiţându-l pe  Dan Bittman cu melodia Dincolo de nori”, dar acesta s-a clasat numai pe locul 21 din 25 de participanţi, obţinând doar 14 puncte, astfel că România nu a putut participa în 1995, fiind nevoită, din nou, să mai aştepte un an.

În 1996 România i-a selectat pe Monica Anghel pentru şi Sincron pentru concursul din  Oslo, Norvegia, însă aceştia nu au reuşit să se califice în etapa de pre-calificare, terminând pe locul 29 din 29 de participanţi, cu doar 11 puncte, aşa că ţara a fost eliminată şi, pentru că nu a acumulat destule puncte în anii anteriori, România nu a putut să participe la concursul din 1997.

În 1998, România a revenit după 4 ani de absenţă, ţara fiind reprezentată atunci de  Mălina Olinescu cu melodia Eu cred.

Reprezentanta României s-a clasat pe locul 22 din 25 de participanţi, obţinând doar 6 puncte, ceea ce înseamna că România nu va putea participa la concursul organizat în 1999.

România s-a clasat în Top 10 de 6 ori, pentru prima oară în 2002, cu Monica Anghel şi  Marcel Pavel.

Au urmat Todomondo la Helsinki (2007), Nico şi Vlad Miriţă la Belgrad (2008), Elena Gheorghe la Moscova (2009), Hotel FM (2011), Mandinga la Baku (2012), Cezar Ouatu la Malmo (2013), Paula Seling & Ovi la Copenhaga (2014), Voltaj (2015), Ilica şi Alex Florea (2017).

România a obţinut, în finale, un total de 1147 de puncte. În semifinale, România a obţinut 939 puncte, cel mai mare punctaj fiind înregistrat în anul 2017 (282 puncte).

Sursa: wikipedia.ro

Foto: Ioana Nedelcu

Ascultaţi un interviu cu Emil Răducanu realizat în studioul de Radio Apollonia:

Visits: 131

160 de ani de la Unirea Principatelor

În Moldova, pe 5 ianuarie 1859, Adunarea Electivă l-a ales în unanimitate ca domn al Moldovei pe Alexandru Ioan Cuza, din partea partidei naţionale. După alegerea sa, Alexandru Ioan Cuza a rostit un jurământ emoționant: „Jur în numele Prea Sfintei Treimi şi în faţa țărei mele că voi păzi cu sfinţenie drepturile şi interesele Patriei, că voi fi credincios Constituţiei, în textul şi în spiritul ei, că în toată Domnia mea voi priveghea la respectarea legilor, pentru tot şi în toate, uitând toată prigonirea şi toată ura, iubind deopotrivă pe cei ce m-au iubit şi pre cei care m-au urât, neavând înaintea ochilor mei decât binele şi fericirea Naţiei române. Aşa Dumnezeu şi compatrioţii mei să-mi fie întru ajutor!”.

Câteva zile mai târziu, pe 24 ianuarie, Cuza a fost ales și domn al Țării Românești, speculându-se, astfel, o scăpare din documentul Convenţiei de la Paris, care preciza că trebuie să fie aleşi doi domnitori, însă nu interzicea aceleiaşi persoane să candideze în ambele principate.

Puse în fața faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de același domnitor.

Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată PRIMA CONSTITUȚIE.

Unirea Principatelor a reprezentat prima etapă în crearea statului român unitar modern. A reprezentat voința moldovenilor și muntenilor, un act de curaj care a consfințit o năzuință de veacuri.

Sursa: zdi.ro

Interviu cu domnul Lector univ.dr. Alexandru Ioan:

Interviu cu domnul Gabi Mihai, poliţist în cadrul Poliţiei Locale Iaşi:

Interviu cu jurnalista Raluca Daria Diaconiuc:

Au trecut, iată, 160 de ani de la Unirea Principatelor și două lucruri sunt la fel de vii acum ca și atunci. Că România s-a născut la Iași și că acest lucru a fost posibil doar datorită spiritului de sacrificiu de care au dat dovadă moldovenii.

Visits: 69

Dialog cu sinele – cum ne-a influentat eclipsa totala de Luna

Eclipsele sunt unele dintre cele mai importante evenimente astrale care se petrec de-a lungul unui an.

Ele atrag intotdeauna schimbari, transformari, devieri de la traseul stiut si planificat. Efectele apar atat la nivel general, exterior, dar si in privinta universului emotional, interior al fiecarei persoane. Sunt momente in care avem sansa de a evolua, de a ne trezi la o noua viata, de a elimina diverse blocaje, de a ne constientiza drumul, scopul in viata, dar nu fara a ne simti, uneori, derutati sau bulversati.

Ascultaţi un interviu cu terapeutul Cristina Laura Neamţu la Radio Apollonia, p1:

Dacă ţinem cont de faptul că organismul uman este compus 75% din apă, este lesne de înţeles de ce eclipsele au un impact puternic asupra dinamicii lichidelor din corp şi de ce în această perioadă pot să apară edeme, iar rinichii să fie predispuşi chiar la colici. Tot ca urmare a eclipselor anunţate acum, se pot înregistra în plus şi atacuri de panică, agitaţie inexplicabilă şi greu controlabilă, variaţii ale glicemiei, tulburări majore de dinamică sexuală, dereglari hormonale, probleme ale somnului, dureri de cap.

Ascultaţi un interviu cu terapeutul Cristina Laura Neamţu la Radio Apollonia, p2:

Visits: 95

BUST DEDICAT POETULUI BESARION GABASHVILI

Pe 24 ianuarie 2019, va fi inaugurat la Iaşi bustul poetului clasic georgian Besarion Gabashvili (Besiki).

Monumentul poetului născut la Tbilisi în 1750 şi decedat la Iaşi în data de 24 ianuarie 1791 va fi amplasat pe strada Costache Negri. Iniţiativa municipalităţii porneşte de la propunerea pe care Excelenţa Sa Nikoloz Nikolozishvili, Ambasadorul Georgiei în România, a făcut-o în timpul vizitei la Iaşi din 5 – 6 iulie 2018. Poetul georgian Besarion Gabashvili este îngropat în zona fostei Biserici Sfânta Vineri. Din acele vremuri se păstrează doar placa funerară, pe care scrie: „În acest mormânt zace Principele Visarion Zaharovici Gabashvili, care a fost trimis ambasador al Ţarului David pe lângă prea înalta curte împărătească a Rusiei şi a sfârşit aici la Iaşi la 40 de ani, 1791, ianuarie 24. La trecători cer iertare”.

Moştenirea poetică diversă a lui Besiki este notabilă pentru muzicalitatea deosebită a versurilor, bogăţia aliteraţiilor şi varietatea rimelor. Cele mai frumoase poezii ale sale „Am intrat în Grădina Melancoliei”, „Am înţeles acuzaţiile tale”, Mierle”, şi, mai presus de toate, “Statura frumuseţii” şi “Reginei Ana”, sunt dedicate dragostei pasionate, uneori explicit erotice, cu o tentă de melancolie şi un ton elegant.

La evenimentul din 24 ianuarie sunt aşteptaţi Excelenţa Sa Nikoloz Nikolozishvili, Ambasadorul Georgiei în România, dar şi Giorgi Tchighvaria, primarul oraşului georgian Kutaisi, cu care municipiul Iaşi intenţionează să semneze un acord de înfrăţire.

Sursa: www.primaria-iasi.ro

Ascultaţi un interviu cu doamna Cristina Danilov, Consilier Superior – Serviciul Relaţii Internaţionale din cadrul Primăriei Municipiului Iaşi:

Sursa foto: http://www.facebook.com/curierul

Visits: 223