Centenarul Marii Uniri – Cultură, Istorie, Identitate

Marea Unire din 1918 a fost procesul istoric în urma căruia toate provinciile istorice locuite de români s-au unit în anul 1918 în cuprinsul aceluiași stat național, România.

Etape preliminare au fost Mica Unire din 1859 a Ţării Moldovei cu Ţara Românească și dobândirea independenței în urma războiului din 1877-1878 pe fondul renaşterii naţionale a românilor în parcursul secolului al XIX-lea.

Unirea Basarabiei, a Bucovinei şi, în cele din urmă, a Transilvaniei cu Regatul României a dus la constituirea României Mari.

Ea a fost scopul intrării României în Primul Război Mondial de partea Antantei și a fost favorizată de mai mulți factori istorici:

  • acțiunea politică decisivă a elitelor din Regatul României şi din Austro-Ungaria în conjunctura favorabilă de la sfârșitul Primului Război Mondial;
  • prăbușirea Imperiului Austro-Ungar și a Imperiului Rus;
  • afirmarea principiului  autodeterminării și al celui al naționalităților pe plan internațional, în contextul prezenței pe scară largă a sentimentului național în rândul populației românești.

Marea Unire este legată inexorabil de personalitățile Regelui Ferdinand, Reginei Maria și omului de stat Ionel Brătianu. Încheiată de facto la 1 decembrie 1918, odată cu unirea Transilvaniei, recunoașterea diplomatică a solicitat eforturi pe parcursul următorilor ani. În ciuda constituirii ei într-un scop esențial al politicii externe în următoarele două decenii, recunoașterea din partea Uniunii Sovietice nu a venit niciodată, iar dinspre ea avea să vină în iunie 1940 ultimatumul care a pus în acțiune dezmembrarea României Mari în profitul Uniunii Sovietice, Bulgariei și Ungariei.

Noua întindere a statutului și noua structură socio-economică au produs schimbări fundamentale ale sistemului politic. Din cele două partide mari ale Vechiului Regat a supraviețuit doar Partidul Naţional Liberal, căruia în perioada interbelică i s-a opus Partidul Naţional Ţărănesc, condus de  Iuliu Maniu. Viața culturală a cunoscut o perioadă de efervescență fără precedent, manifestată în artă și știință.

Din câștigurile teritoriale ale anului 1918, doar Transilvania și  Bucovina de Sud au rămas României după cel de-al Doilea Război Mondial. Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herței au fost încorporate URSS, iar Cadrilaterul a rămas Bulgariei.

Ascultaţi un interviu cu domnul profesor Constantin Hlihor, marca Radio Apollonia.

Hits: 79

Marea Unire 1918

Evenimentul politic al anului 1918  este desăvârșirea statului național român, înfăptuit prin unirea tuturor provinciilor locuite de români, aflate sub o stăpânire străină, cu România.

Astfel, la finalul Primului Război Mondial, România obținea mai mult decât eliberarea românilor din Austro-Ungaria, pe care și-o propusese la începutul conflagrației. Începutul anului 1918 se anunța dezastruos, România semna în mai Pacea de la Buftea-București, un tratat de pace care-i aducea mari prejudicii. Schimbările mari în plan european, din a doua jumătate a anului, și priceperea liderilor români de a simți momentul istoric fac ca dezastrul anunțat să fie transformat într-un șir de victorii, reunite sub numele de Marea Unire de la 1918: în martie 1918 unirea Basarabiei cu România, în noiembrie unirea Bucovinei cu România, iar în decembrie unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.

Pentru România, Marea Unire de la 1918 a însemnat o repoziționare în Europa, prin noua suprafață (locul 10) și prin numărul de locuitori (locul 8). O sporire considerabilă a cunoscut și capacitatea industriala (235%), economia, dar și resursele naturale.

Marea Unire a fost recunoscută pe plan internațional prin tratatele semnate la Trianon (4 iunie 1920) și Saint-Germain-en-Laye (10 septembrie 1919).

Sursa: centenarulromaniei.ro

Foto: Harta României Mari, întocmită de G. Pop în 1919. Sursa: Biblioteca Digitală Națională

Hits: 82

Revista “NOVA APOLLONIA”

A apărut numărul 82 al revistei NOVA APOLLONIA!

Pe prima pagină puteţi citi editorialul “ROMÂNIA 100 sau despre globalism, naţionalism şi identitate naţională”, semnat de Daniel Corbu, Redactorul şef al acestui Săptămânal de cultură, educaţie şi informaţie.

“Sărbătorim, cu mai mult sau mai puţin fast, 100 de ani de la un eveniment astral pentru poporul român, unirea tuturor provinciilor româneşti sub acelaşi imn, acelaşi stindard, adică formarea României Mari, întregite şi independente, în anul fast 1918. Din păcate, anul sărbătoresc 2018 a găsit o Românie mai dezbinată ca niciodată, sărăcită, cu o societate scindată, cu aproximativ cinci milioane de români plecaţi din ţară, obligaţi să plece în Occident, formând diaspora.

“În lumea asta, nimic nu este mai interesant decât istoria poporului nostru”, scria Eminescu tânăr, atunci când împreună cu alţi tineri studenţi români fonda Societatea “Matei Basarab”.

Ascultaţi un interviu cu Daniel Corbu, Redactor Şef al revistei NOVA APOLLONIA.

Hits: 113