Marea Unire din 1918 a fost procesul istoric în urma căruia toate provinciile istorice locuite de români s-au unit în anul 1918 în cuprinsul aceluiași stat național, România.
Etape preliminare au fost Mica Unire din 1859 a Ţării Moldovei cu Ţara Românească și dobândirea independenței în urma războiului din 1877-1878 pe fondul renaşterii naţionale a românilor în parcursul secolului al XIX-lea.
Unirea Basarabiei, a Bucovinei şi, în cele din urmă, a Transilvaniei cu Regatul României a dus la constituirea României Mari.
Ea a fost scopul intrării României în Primul Război Mondial de partea Antantei și a fost favorizată de mai mulți factori istorici:
- acțiunea politică decisivă a elitelor din Regatul României şi din Austro-Ungaria în conjunctura favorabilă de la sfârșitul Primului Război Mondial;
- prăbușirea Imperiului Austro-Ungar și a Imperiului Rus;
- afirmarea principiului autodeterminării și al celui al naționalităților pe plan internațional, în contextul prezenței pe scară largă a sentimentului național în rândul populației românești.
Marea Unire este legată inexorabil de personalitățile Regelui Ferdinand, Reginei Maria și omului de stat Ionel Brătianu. Încheiată de facto la 1 decembrie 1918, odată cu unirea Transilvaniei, recunoașterea diplomatică a solicitat eforturi pe parcursul următorilor ani. În ciuda constituirii ei într-un scop esențial al politicii externe în următoarele două decenii, recunoașterea din partea Uniunii Sovietice nu a venit niciodată, iar dinspre ea avea să vină în iunie 1940 ultimatumul care a pus în acțiune dezmembrarea României Mari în profitul Uniunii Sovietice, Bulgariei și Ungariei.
Noua întindere a statutului și noua structură socio-economică au produs schimbări fundamentale ale sistemului politic. Din cele două partide mari ale Vechiului Regat a supraviețuit doar Partidul Naţional Liberal, căruia în perioada interbelică i s-a opus Partidul Naţional Ţărănesc, condus de Iuliu Maniu. Viața culturală a cunoscut o perioadă de efervescență fără precedent, manifestată în artă și știință.
Din câștigurile teritoriale ale anului 1918, doar Transilvania și Bucovina de Sud au rămas României după cel de-al Doilea Război Mondial. Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herței au fost încorporate URSS, iar Cadrilaterul a rămas Bulgariei.
Ascultaţi un interviu cu domnul profesor Constantin Hlihor, marca Radio Apollonia.
Views: 102
