Lumea din care face parte ţăranul român a fost dintotdeauna bogată în obiceiuri şi tradiţii.
Acestea par a fi pentru cei care le privesc din exterior, manifestări folclorice fabuloase. Pentru cei care le cunosc însemnătatea, ştiu că aceste obiceiuri şi tradiţii ascund înţelesuri profunde, despre relaţiile interumane şi despre relaţiile oamenilor cu natura.
Un OM care a descoperit în fiecare loc în care a călătorit poveştile de viaţă ale semenilor şi a ştiut să pună în valoare “lada de zestre” a românilor, este invitata noastră, doamna Angela Pavelic-Olariu, cercetător etnografic, doctor în etnologie.
Marea Unire din 1918 a fost procesul istoric în urma căruia toate provinciile istorice locuite de români s-au unit în anul 1918 în cuprinsul aceluiași stat național, România.
Etape preliminare au fost Mica Unire din 1859 a Ţării Moldovei cu Ţara Românească și dobândirea independenței în urma războiului din 1877-1878 pe fondul renaşterii naţionale a românilor în parcursul secolului al XIX-lea.
Unirea Basarabiei, a Bucovinei şi, în cele din urmă, a Transilvaniei cu Regatul României a dus la constituirea României Mari.
Ea a fost scopul intrării României în Primul Război Mondial de partea Antantei și a fost favorizată de mai mulți factori istorici:
acțiunea politică decisivă a elitelor din Regatul României şi din Austro-Ungaria în conjunctura favorabilă de la sfârșitul Primului Război Mondial;
prăbușirea Imperiului Austro-Ungar și a Imperiului Rus;
afirmarea principiului autodeterminării și al celui al naționalităților pe plan internațional, în contextul prezenței pe scară largă a sentimentului național în rândul populației românești.
Marea Unire este legată inexorabil de personalitățile Regelui Ferdinand, Reginei Maria și omului de stat Ionel Brătianu. Încheiată de facto la 1 decembrie 1918, odată cu unirea Transilvaniei, recunoașterea diplomatică a solicitat eforturi pe parcursul următorilor ani. În ciuda constituirii ei într-un scop esențial al politicii externe în următoarele două decenii, recunoașterea din partea Uniunii Sovietice nu a venit niciodată, iar dinspre ea avea să vină în iunie 1940 ultimatumul care a pus în acțiune dezmembrarea României Mari în profitul Uniunii Sovietice, Bulgariei și Ungariei.
Noua întindere a statutului și noua structură socio-economică au produs schimbări fundamentale ale sistemului politic. Din cele două partide mari ale Vechiului Regat a supraviețuit doar Partidul Naţional Liberal, căruia în perioada interbelică i s-a opus Partidul Naţional Ţărănesc, condus de Iuliu Maniu. Viața culturală a cunoscut o perioadă de efervescență fără precedent, manifestată în artă și știință.
Din câștigurile teritoriale ale anului 1918, doar Transilvania și Bucovina de Sud au rămas României după cel de-al Doilea Război Mondial. Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herței au fost încorporate URSS, iar Cadrilaterul a rămas Bulgariei.
Ascultaţi un interviu cu domnul profesor Constantin Hlihor, marca Radio Apollonia.
Pe prima pagină puteţi citi editorialul “ROMÂNIA 100 sau despre globalism, naţionalism şi identitate naţională”, semnat de Daniel Corbu, Redactorul şef al acestui Săptămânal de cultură, educaţie şi informaţie.
“Sărbătorim, cu mai mult sau mai puţin fast, 100 de ani de la un eveniment astral pentru poporul român, unirea tuturor provinciilor româneşti sub acelaşi imn, acelaşi stindard, adică formarea României Mari, întregite şi independente, în anul fast 1918. Din păcate, anul sărbătoresc 2018 a găsit o Românie mai dezbinată ca niciodată, sărăcită, cu o societate scindată, cu aproximativ cinci milioane de români plecaţi din ţară, obligaţi să plece în Occident, formând diaspora.
“În lumea asta, nimic nu este mai interesant decât istoria poporului nostru”, scria Eminescu tânăr, atunci când împreună cu alţi tineri studenţi români fonda Societatea “Matei Basarab”.
Ascultaţi un interviu cu Daniel Corbu, Redactor Şef al revistei NOVA APOLLONIA.
Scriitorul Răsvan Popescu, membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului, va lansa cartea de proză “De partea bună a ierbii”, marţi, 4 decembrie 2018, orele 14.00, la Librăria “Cartea Românească”, din Iaşi.
“Cartea este, într-un fel, despre rătăcirea drumului. (…) Este, în acelaşi timp, o carte despre căutarea lui Dumnezeu, dar şi despre regăsirea lui, într-un final. Şi este o carte despre vârste”(Răsvan Popescu).
Ascultaţi un interviu realizat în studioul Radio Apollonia.
“Pașii merg în destin prin locuri și fapte, despre care nu cugetăm. De ce ?…
Orașul Iași s-a transformat și se transformă și nu putem să uităm când Regele Ferdinand și Regina Maria au fost printre soldații care s-au simțit înălțați și îmbărbătați pentru jertfa supremă, luptând pentru fiecare petic de pământ, pentru că li s-a promis pământ. Astfel s-a putut opri și revoluția bolșevică care mocnea în România și s-a putut înfăptui Marea Unire. Tablourile care vor fi expuse la Muzeul Municipal Iași, în perioada 26 noiembrie – 20 decembrie sunt ca o evocare a trecutului prin lumină, culoare și sentimente, o cronică în imaginea acestui timp și spațiu, în care Regele Ferdinand, Regina Maria și Nicolae Iorga vă vor întâmpina la această expoziție din tablourile pictate.”(Mihai Coţovanu)
Vernisajul va fi marți, 27 noiembrie 2018, orele 17:00, la Muzeul Municipal din Iaşi şi va fi prezentat de profesorul universitar dr. Mihai Dorin. Invitați de onoare: prof. universitar dr. Trăian D. Stănciulescu și poeta Shanti Nilaya.
Ascultaţi un interviu cu artistul Mihai Coţovanu în studioul de Radio Apollonia.
This website uses cookies so that we can provide you with the best user experience possible. Cookie information is stored in your browser and performs functions such as recognising you when you return to our website and helping our team to understand which sections of the website you find most interesting and useful.
Strictly Necessary Cookies
Strictly Necessary Cookie should be enabled at all times so that we can save your preferences for cookie settings.
If you disable this cookie, we will not be able to save your preferences. This means that every time you visit this website you will need to enable or disable cookies again.
