Apollonia Radio

 Breaking News
  • Cristian Tudor Popescu este informator SRI Fostul ministru al Finantelor, Darius Valcov, sustine ca jurnalistul Cristian Tudor Popescu este unul dintre “cei 19 jurnalisti de pe lista informatorilor SRI” furnizata de fostul ofiter Daniel Dragomir Comisiei de Control al SRI. “Stie toata lumea ca domnul Cristian Tudor Popescu este unul dintre cei 19 jurnalisti de pe lista informatorilor SRI. Este o informatie care poate fi verificata. Lista e data de Daniel Dragomir, dar sunt multi altii pe care nu-i stie domnul Dragomir, dar ii stiu altii”, a declarat Darius Valcov. Sursa: BZI,Google...
  • Klaus Werner Iohannis este ofițer acoperit al serviciilor secrete din Germania Fostul sef al SPP, Dumitru Iliescu, sustine ca presedintele Klaus Iohannis ar fi ofiter acoperit al serviciilor secrete din Germania si tocmai de aceea actioneaza atat de ciudat, mai ales in ceea ce priveste legea offshore, dar si protestele din Piata Victoriei. ”De mult nu mai este un secret pentru noi ca Germania si Rusia duc o politica comuna de promovare a propriilor interese in diverse zone. Ceea ce multi nu stiau este faptul ca nemtii si rusii au convenit asupra modului in care sa-si delimiteze zonele de influenta si, mai grav, cum sa domine impreuna tarile din Europa, in special pe cele din Europa Centrala si de Sud-Est, dar nici cele Vest-Europene nefiind excluse, clamand puternic principiul suveranitatii...
  • Klaus Werner Iohannis are înțelegeri cu austriecii pe tema legii offshore Darius Vâlcov, consilierul economic al premierului Viorica Dăncilă, îl acuză, indirect, pe președintele Klaus Iohannis de înțelegeri privind legea offshore, menționând că odată cu respingerea promulgării legii, postul național austriac devine interesat de țara noastră și acuză Jandarmeria Română de represiunui. “In ianuarie 2018 Mr Seele, CEO OMV si Mr Werner discuta in privat despre gazele din Marea Neagra. In iulie, Parlamentul adopta Legea Offshore, cu o mica modificare de 6 miliarde de dolari in plus pentru statul roman. In august, Mr Werner respinge Legea Offshore. Tot in august, postul national de televiziune austriac ORF devine brusc interesat de Romania si acuza represiuni din partea jandarmeriei romane. Vom vedea continuarea!...
  • Dan Voiculescu îl atacă pe Dacian Julien Cioloș Dan Voiculescu lansează un atac dur la adresa lui Dacian Cioloș și îl întreabă în numele cui vorbește, dar îl și acuză pentru faptul că se folosește de violențele din 10 august pentru a câștiga capital politic. ”În numele tinerilor care s-au uitat cu speranță la “guvernul tău de tehnocrați”, nevoiți fiind să lase părinți, familie și țară pentru a avea o pâine mai bună peste hotare? Vorbești în numele studenților eminenți care nu își găsesc locul aici, în țara asta frumoasă, să pună umărul la reconstrucția ei? Ce ai făcut tu ca Ministru al Agriculturii în afară de a mai arunca o mână de pământ pe sărăcia pe care...
  • Daniel Dragomir, atac devastator la adresa PNL Fostul ofițer SRI, Daniel Dragomir, îi transmite senatorului PNL Florin Cîțu că în loc să profețească ruperea relațiilor dintre România și SUA din cauza lui Tăriceanu și Dragnea, mai bine s-ar uita la relațiile cultivate de anumiți lideri PNL cu Rusia. ”Florin Catzu sau Citu nu stiu cum il cheama a ajuns analist. Florine, ia o pastila, bea un ceai, calmeaza-te si nu te mai agita ca un arici cu pedale. Puntile cu SUA si UE nu se rup decat in mintisoarele infierbantate ale unor penelisti. Sa nu mai spui la nimeni, dar parteneriatul strategic cu SUA nu sta la mana unor huligani rezist si a oamenilor lui Soros din...

Klaus Iohannis este obligat să o revoce din funcție pe Laura Codruța Kovesi

Klaus Iohannis este obligat să o revoce din funcție pe Laura Codruța Kovesi
May 30
17:11 2018

Curtea Constituțională îl obligă pe președintele Klaus Iohannis să o revoce din fruntea DNA pe Laura Codruța Kovesi. Obligația apare într-un comunicat de presă al CCR dat publicității după ce judecătorii constituționali i-au dat dreptate ministrului Justiției, Tudorel Toader, în conflictul cu șeful statului.

“COMUNICAT DE PRESĂ privind cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, în principal, și între Guvernul României și Președintele României, în subsidiar, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului

În ziua de 30 mai 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul dispozițiilor art.146 lit.e) din Constituție și ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum și ale art.34, art.35 și art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, în principal, și între Guvernul României și Președintele României, în subsidiar, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului, determinată de refuzul Preşedintelui României de a da curs cererii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

Curtea a constatat că primul-ministru al Guvernului este titular al dreptului de a sesiza Curtea Constituţională cu soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională, conform art.146 lit.e) din Constituţie. Cu privire la calitatea ministrului justiţiei de parte în cadrul conflictului juridic de natură constituțională, Curtea a constatat că ministrul justiţiei este nominalizat, în mod expres, prin art.132 alin.(1) din Constituţie, text constituţional care stabilește că procurorii îşi desfășoară activitatea sub autoritatea acestuia.

Astfel, ministrul justiţiei exercită, în această privință, o competenţă constituţională specială şi expresă, care nu are legătură cu competenţa generală a Guvernului. Prin urmare, potrivit jurisprudenţei sale, reprezentată de Decizia nr.285/2014, Curtea a constatat că ministrul justiţiei poate fi parte în cadrul unui conflict juridic de natură constituțională.

Curtea a stabilit că problema de drept asupra căreia poartă obiectul sesizării este aceea de a determina întinderea şi conţinutul sintagmei „sub autoritatea ministrului justiţiei” din cuprinsul art.132 alin.(1) din Constituţie, prin raportare la art.94 lit.c) din Constituţie, aspect care se subsumează unui raport de drept constituţional pur.

Astfel, situaţia litigioasă dedusă judecăţii Curţii Constituţionale are natură constituţională, soluţionarea acesteia fiind de competenţa sa exclusivă, şi nu a instanţelor judecătoreşti. De asemenea, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, nu ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti interpretarea şi aplicarea la cauze concrete a Constituţiei, pentru că, astfel, ele s-ar substitui Curţii Constituţionale [a se vedea Decizia nr.377/2017].

În aceste condiţii, Curtea a statuat că, în procedura de revocare a procurorului din funcţiile de conducere prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, raporturile dintre ministrul justiţiei şi Preşedintele României sunt raporturi de drept constituţional pur, în sensul că ele formează obiectul de reglementare al Constituţiei, neputând fi reglementate prin norme juridice aparţinând altor ramuri de drept.

Curtea a stabilit că art.94 lit.c) din Constituţie este un text cu caracter general, de principiu, în sensul că Preşedintele României numeşte în funcţii publice, în condiţiile legii [a se vedea Decizia nr.285/2014], aplicându-se, deopotrivă şi în ipoteza revocării/ eliberării din funcţie. În schimb, art.132 alin.(1) din Constituţie este un text cu caracter special, care stabileşte o putere de decizie a ministrului justiţiei asupra activităţii desfăşurate de procurori şi indică faptul că în această procedură ministrul are un rol central [a se vedea Decizia nr.45/2018], aspect care se reflectă şi asupra carierei procurorilor.

Curtea a statuat că, în cazul revocării procurorului din funcţiile de conducere, prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, ministrul justiţiei acţionează în cadrul unor limitări stricte impuse de lege, sub forma cazurilor care, în mod obiectiv, justifică revocarea din funcţia de conducere a procurorului. Preşedintele României, în temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constituţie, nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularităţii acesteia. Rezultă că prerogativa Preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii. Astfel, Preşedintele României nu are competenţa constituţională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie iniţiată, în condiţiile legii, de ministrul justiţiei.

Or, în cauza de faţă, Preşedintele României a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe motive de oportunitate, şi nu de legalitate, ceea ce a creat un blocaj în privinţa exercitării autorităţii ministrului justiţiei asupra activităţii procurorilor.

Prin urmare, conduita Preşedintelui României de a nu-şi exercita competenţele potrivit Constituţiei a determinat imposibilitatea ministrului justiţiei să îşi exercite competenţele constituţionale conferite de art.132 alin.(1) din Constituţie, ceea ce a determinat un conflict juridic de natură constituţională. De asemenea, Curtea, având în vedere jurisprudența sa, a stabilit şi conduita constituţională care trebuie urmată, respectiv emiterea, de către Preşedintele României, a decretului de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

Având în vedere cele de mai sus, Curtea, cu majoritate de voturi, a statuat:

1. Constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministrul justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul Preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

2. Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Președintelui României, prim-ministrului Guvernului României și Ministrului Justiției și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

 

Sursa: Antena 3,Google

About Author

alin

alin

Related Articles

On Air Now

APOLLONIA RADIO LIVE

Follow US

Vizitatori

  • 1,569
  • 6,159
  • 134,210
  • 18,210